„Moda este trecatoare, doar stilul ramane – Coco Chanel“

Feriti-va de nesimtiti!

de

Vinerea trecuta in drumul meu spre serviciu mi s-a intamplat un incident care m-a facut sa ma gandesc la calitatea unor oameni cu care convietuiesc in acest mare oras. Era cu putin inainte de ora 8, coborasem din tren (imi ia 10 minute sa ajung de la gara la cladirea unde lucrez), ma grabeam sa ajung la birou, toata lumea din jurul meu se grabea, evident, sa ajunga si ei la joburile lor, nimeni nu se uita la stanga sau la dreapta, toata lumea se uita doar inainte si singurul lucru la care se gandeau toti cei care se aflau in centrul aglomerat al  Toronto-ului la acea ora era sa nu intarzie la serviciu.

La un momend am vrut sa traversez, si cand am calcat cu piciorul drept pe zebra, am simtit ca ceva imi tintuie piciorul stang, dupa care am auzit un zgomot in spatele meu care mi-a dat de stire ca ceva s-a rupt. Ei bine, cand am incercat sa traversez, un domn in spatele meu a calcat pe sandaua mea, iar in urma acestui contact sandaua s-a rupt. Mi-a luat o secunda sa vad si sa-mi dau seama ce se intampla, dar domnul respectiv s-a comportat ca si cum nu s-a intamplat nimic, niciun “sorry” nimic, nu m-a intrebat daca sunt ok, nici macar nu s-a oprit din mers, ci si-a continuat drumul traversand. Cand am vrut si eu sa traversez, pe langa incomoditatea pe care o ai atunci cand porti un pantof dezmembrat, sandaua mea rupta mai facea si “clanc-clanc-clanc” pe asfalt – trebuia sa harscai din piciorul stang ca sa pot sa merg. Centrul era plin, intersectia respectiva era plina, si deja simteam ca fata imi ia foc de jena, caci mi se parea ca acum toata lumea se uita la mine cum harscaiam pe asfalt cu sandaua aia facuta ferfenita, si mai faceam si zgomotul ala iritant pe strada.

Cand am traversat pe partea cealalta a strazii si m-am oprit sa astept la urmatorul semafor, am vazut ca si inculpatul s-a oprit la acelasi semafor cu mine, si atunci l-am confruntat: “Thank you sir for ruining my shoe!” Nicio reactie din partea lui. “I’m talking to you!”, am vrut sa clarific, in cazul in care nu si-a dat seama ca ii vorbeam lui si nu altcuiva. Iarasi nimic, nicio reactie, nicio privire indreptata spre mine. “You owe me an apology!” Not to mention a new pair of shoes, dar a intors privirea in directia opusa, si m-a tratat cu o indiferenta totala de parca eram transparenta.

Ce-mi mai ramanea sa fac decat sa-mi harscai umilinta la birou? Noroc ca mai aveam doar un bloc pana la cladire, si in cele cateva sute de metri pe care-i mai aveam de parcurs am incercat sa ma fac nevazuta pe strada si sa nu mai atrag atentia nimanui. Dar adevaratul meu noroc a fost faptul ca mai aveam o pereche de pantofi la birou. Cu o zi inainte am mers la un eveniment monden in Toronto, si dupa amiaza cand am plecat spre acea petrecere mondena mi-am schimbat pantofii comozi, “de serviciu”, cu o pereche mai eleganta, iar pe aia pe care ii purtasem in timpul zilei i-am lasat la birou. Oh, ma gandeam in timp ce-mi clancanea sandaua rupta, slava domnului ca am pantofii aceia la birou, ca sa nu am parte de si mai multa umilinta!

Oameni civilizati si oameni prost-crescuti sunt peste tot, cum nici padure fara uscaturi nu e. Seara i-am povestit intamplarea sotului meu, si parerea lui a fost ca tipul respectiv m-a ignorat din cauza ca i-a fost prea rusine sa-si recunoasca gafa. O fi asa, dar nu este o scuza sa se comporte ca si cum n-a facut nimic, nici macar sa bombane niste scuze sub nas.

Nu mi s-a sfarsit universul ca nu mai am sandalele acelea, dar intr-o anumita masura imi pare rau dupa ele. Bun, nu erau noi, le purtam deja de 4 ani, dar faceau parte din colectia mea de pantofi pe care ii port in timp ce conduc, ca nu servesc tocuri la volan, iar acum am cu o pereche de pantofi de condus mai putini in dulapul meu de incaltaminte.

Morala acestei povesti? Pastrati cate o pereche de pantofi de rezerva la job, pentru ca niciodata nu se stie cand un nesimtit va rupe sandaua pe strada si va lasa descaltate. Iar eu trebuie sa merg la shopping de pantofi.

Tag-uri:
·
Categorii:
Diverse

Comentarii

  • Vai, un incident din asta iti strica toata ziua! Putea macar sa-si ceara scuze, chiar ca a fost un nesimtit. Nu le poti da la reparat?
    Mie mi-au plesnit baretele de la ambele sandale (noi-noute)fix cand eram in drum spre un first date, acum vreo luna. Am incercat sa-mi pozitionez picioarele cu toata greutatea pe varfuri, in asa fel incat sa nu-mi alunece sandalele si sa raman desculta pe drum. Din cauza presiunii, au inceput sa ma doara picioarele de parca mergeam pe cioburi de sticla si am petrecut intalnirea cu o mutra atat de chinuita si constipata de nu mi-a tihnit nici mie, nici respectivului domn. Cand am ajuns acasa si m-am descaltat, am vazut ca incepusem deja sa sangerez. Mi-am pus picioarele in apa rece, am desfacut o bere si mi-am jurat sa nu mai merg la intalniri decat in tenisi sau in flip-flops :)).

    catintherain 19 iunie 2013 4:05 Răspunde
    • Nu mai puteau fi reparati, ca talpa aia s-a dezlipit pe jumatate, erau prea ruinati.
      Oh my gosh, ce ghinion ai putut sa ai cu acele sandale. Daca erau noi, poate ar fi trebuit sa sa le duci inapoi la magazin sa le schimbe, nu e ok sa se rupa asa de la prima purtare (sau primele).

      Victoria West 19 iunie 2013 22:13 Răspunde
      • Erau nepurtate, dar le luasem cu un an in urma, asa ca era prea tarziu sa le schimb. Si eu m-am mirat, ca sunt de la Naturalizer care e, totusi, o firma decenta. O sa le duc la reparat, ca mi-ar parea rau sa le arunc.

        Catintherain 20 iunie 2013 5:24 Răspunde
  • Am crezut ca numai pe la noi exista nesimtiti si ciobani. Dar vad ca si-n tari civilizate isi lasa acestia amprenta. Nu s-ar fi reparat sandala cu niste scuze, cu siguranta, dar parca ai fi trecut mai usor peste asa o situatie stanjenitoare. Cunosc sentimentul…

    delia d 20 iunie 2013 9:28 Răspunde
    • Da, sunt peste tot, vin in toate formele si culorile. 😀

      Victoria West 21 iunie 2013 0:08 Răspunde
  • Te-ai gandit ca poate era surd si nici nu a simtit cand te-a calcat ?

    laura 20 iunie 2013 17:38 Răspunde
    • Sa fie surd SI sa nu simta cand m-a calcat? Amandoua? Nu, nu m-am gandit. M-am gandit doar ca n-a avut „guts” sa se comporte asa cum ar fi fost civilizat — sa-si ceara scuze sau macar sa ia la cunostinta ce s-a intamplat. Nu m-a deranjat atat de mult faptul ca mi-a rupt sandalele alea incat a trebuit sa renunt la ele, pentru ca stiu ca a fost un accident si n-a facut-o intentionat, dar atitudinea lui de dupa m-a deranjat cel mai mult, aia n-a fost fara intentie nicidecum. Nu cred o secunda ca era surd si n-a simtit. Poate una dintre ele da, dar nu amandoua odata. Si in afara de asta, surzii acum de fapt nu mai sunt surzi, pentru ca poarta aparate auditive si pot auzi. Daca era surd, sansele erau mari sa aiba aparat auditiv, deci tot auzea atunci cand i-am vorbit la semafor. Acum sa fii surd nu mai inseamna sa suferi intr-o lume fara sunet. Cunosc si eu persoane surde, si poarta aparate auditive.

      Victoria West 21 iunie 2013 0:18 Răspunde
      • Eu cunosc persoane surde care nu poarta aparate auditive, deci nu e neaparat …..

        laura 26 iunie 2013 10:01 Răspunde
  • Buna Victoria!

    Dupa ce am citit cele scrise de tine,am zambit putin,dar era un zambet amar.Nici nu iti imaginezi cate porcarii trebuie sa indure o femeie,aici in Romania.E mult mai rau,cu toate ca nesimtiti gasesti peste tot in lume.E foarte aiurea ce ti s-a intamplat.Macar daca omul se purta frumos si isi cerea scuze,sunt sigura ca iti mai trecea supararea.
    Aici,daca iti rupi tocul pe strada,fie si din greseala,nimeni nu te ajuta,toti rad ca boii.Sa nu mai vorbim de alte lucruri si mai serioase.
    Oare unde sunt acei oameni buni,politicosi,gata sa te ajute?
    Lumea a devenit tot mai rea si mai lipsita de bun-simt.

    Iulia 21 iunie 2013 7:48 Răspunde
    • Buna Iulia, e trist sa vezi in jurul tau oameni care si-au uitat codul bunelor maniere acasa. Am fost si in alte situatii, in toti acesti ani de cand locuiesc la Toronto, cand imi venea sa urlu de frustare la cat de nesimtiti sunt unii. Chiar sambata trecuta eram in masina cu sotul si copilul, ma apropiam de o intersectie, si vad cum unul iese din intersectie cu intentia sa faca stanga. Eu eram prea aproape de el ca sa faca el stanga in siguranta, trebuia sa-mi dea prioritate si sa ma lase mai intai sa trec eu si pe urma sa faca el stanga, dar nu, s-a bagat in fata mea. Am franat brusc si am oprit masina la centimetri distanta de el, de m-au trecut toate apele, am crezut ca murim toti 4 acolo — el in masina lui si noi 3 in masina noastra. Nu doar ca a fost nesimtit, nu doar ca a incalcat o regula de circulatie, dar si a pus in pericol viata a 4 insi, a lui proprie si a altor 3 persoane. Si la fel, nici un sorry nimic, n-a dat jos geamul de la portiera sa ne intrebe daca suntem ok, a plecat in tromba si dus a fost. Mi-a luat cateva secunde sa-mi revin din soc, pana am accelerat din nou.

      Sunt si oameni politicosi si de buna cuviinta bineinteles, am intalnit situatii cand vedeam ca cineva ca are nevoie de ajutor si ceilalti din jur i-l acordau (ii era rau cuiva rau de exemplu si altcineva ii chema salvarea etc.), si eu am ajutat pe altii cand am putut.

      Oamenii sunt diferiti peste tot, si buni si rai, ce sa facem, asta este, traim printre ei.

      Victoria West 26 iunie 2013 1:28 Răspunde
      • Buna din nou,Victoria!

        Asa este,ai dreptate,oamenii sunt si buni si rai,nu avem ce sa facem.
        Important este sa nu ne uitam pe noi,sa nu uitam sa fim buni si saritori.Eu am ajutat intotdeauna,cand am putut.In momentul in care am avut nevoie la randul meu,am fost dezamagita cand nu am primit niciun sprijin.
        Dar,nu o sa ma schimb!:)

        Te imbratisez cu drag!

        PS:Ai grija in trafic,sigur sta la panda vreun nesimtit.:)

        iulia 26 iunie 2013 8:23 Răspunde
  • Victoria, pacat ca nu ai avut o inghetata in mana sau un shake sa i le improsti pe costum dupa ce a reactionat cu atata nesimt!
    Foarte frumos ca te-ai comportat exemplar ca o adevarata doamna dar eu nu garantez ca in locul tau nu-i scapam o geanta dupa ceafa si as fi trecut nonsalant mai departe!

    hanna 21 iunie 2013 8:14 Răspunde
    • Multumesc Hanna, m-ai facut sa zambesc. 😀

      Victoria West 26 iunie 2013 1:32 Răspunde
  • Victoria,felicitari pentru atitudine!
    E posibil ca tipul sa fi crezut ca ii ceri despagubiri… fapt ce nu-i justifica,desigur,purtarea.

    Si da,multi barbati de aici sint nerespectuosi cu femeile,in diverse medii si situatii.
    Dar ce pune pe ginduri e ca femeile au acceptat,apoi s-au obisnuit cu aceste anomalii…multora li se pare iesit din comun sa reactioneze,sa spuna ceva.
    De aceea te-am felicitat.(zambet)

    Lili 24 iunie 2013 6:52 Răspunde
    • Multumesc Lili. Da, poate ca tipul a crezut ca-i cer sa-mi plateasca pantofii, de s-a purtat asa, dar vorba ta, acest lucru nu-i justifica purtarea.

      Victoria West 26 iunie 2013 1:35 Răspunde
  • sa nu mai facem Romania centrului raului ca de asta ne tot rad in nas strainii!!!sunt nesimtiti peste tot,in Germania am trait destule care sa ma convinga ca nu exista societatea perfecta.am locuit o vreme si in Italia …..acolo e jaleee.eu am invatat sa iau atitudine in orice situatie,nu imi este frica asa cum imi spunea sora mea….ca poate primesc si una.imi pare rau cand apare un conflict de acest gen pentru ca ma tulbura dar nu pot spune ca se intampla foarte des.in trafic sunt destui frustrati si nesimtiti care te pun in pericol dar …incet cu treaba buna!numai bine tuturor si nu uitati pantofii de rezerva la serviciu!

    lumi 25 iunie 2013 14:02 Răspunde
    • Lumi, nici eu nu cred ca exista societate perfecta. Ideea este sa nu acceptam sa inghitim mojicii de genul asta, indiferent de tara in care ne aflam, si foarte bine faci ca iei atitudine si nu inghiti aceste lucruri.

      Aici in Canada nu se intampla „incidente” din astea in fiecare zi, in general lumea de aici e bine crescuta si politicoasa, cum ii spuneam si Iuliei mai sus, dar cand ti se intampla cate o pacoste din asta, chiar ca iti strica toata ziua.

      Victoria West 26 iunie 2013 1:49 Răspunde

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title