Luni 11 aprilie Elizabeth Gilbert a venit la Toronto, si am mers sa o vad la intalnire. Evenimentul a avut loc la Roy Thomson Hall, un lacas cultural din Toronto, iar intalnirea cu scriitoarea urma sa inceapa la 7.30pm. Sala a fost aproape plina, dovada a faptului ca scriitoarea are numerosi fani in Toronto. Majoritatea spectatorilor erau doamne si domnisoare, dar si cativa domni. Elizabeth Gilbert chiar a facut o gluma pe seama prezentei masculine reduse in sala, caci probabil nu erau mai mult de 10-20 barbati, care cu siguranta au venit la eveniment de dragul sotiilor si iubitelor.
A fost o seara frumoasa, placuta, cu mult umor, glume si sarm. Elizabeth Gilbert nu este doar o scriitoare talentata, dar si o persoana carismatica. Nu te plictisesti, nu te ia cu somn, nu casti, nu iti vine sa te uiti la ceas atunci cand o asculti. Ii savurezi fiecare cuvant. A facut multe glume la care sala a aplaudat zgomostos si a ras cu pofta. A povestit despre diverse intamplari din viata ei. A povestit si despre cartile ei, despre cum le-a scris, despre ce a inspirat-o. De exemplu, inainte sa scrie cele doua autobiografii Eat, Pray, Love si Committed, cartile sale anterioare (Stern Men, The Last American Man, Pilgrims), precum si alte lucrari pe care le-a scris in calitate de jurnalista, au fost dedicate barbatilor – in romanele ei a scris despre pescari, cowboys, aventurieri in salbaticie; iar o anumita perioada a scris pentru reviste cu audienta masculina. Dar dupa ce a trecut printr-un divort traumatizant si a plecat in acea calatorie in jurul lumii pentru un an de zile, s-a vazut fata in fata cu sine insasi, femeie, cand a scris autobiografia Eat, Pray, Love.
O alta gluma savurata de public pe care a facut-o scriitoarea in timpul spectacolului a fost in legatura cu cele doua romane autobiografice – Eat, Pray, Love si Committed. Dupa succesul rasunator al cartii Eat, Pray, Love, scriitoarea si-a dat seama ca publicul asteapta o continuare a povestii – astfel s-a nascut ideea cartii Committed (publicata in ianuarie 2010), in care scriitoarea studiaza la microscop conceptul de casatorie. “Slava domnului ca acum, dupa ce am publicat Committed, nu mai trebuie sa scriu nimic despre Eat, Pray, Love”, a glumit Elizabeth Gilbert.
Discursul scriitoarei a durat o ora, pana la 8.30pm, dupa care a urmat o sesiune de intrebari si raspunsuri. Spectatorii primisera la intrarea in sala cate un card pe care puteau sa-si noteze intrebarile, pentru a fi transmise autoarei. Din pacate nu am putut sa raman mai tarziu de 8.30 si a trebuit sa plec (obligatii de familie). De asemenea, luasem cu mine cele doua carti semnate Elizabeth Gilbert pe care le am in biblioteca personala, Eat, Pray, Love si Stern Men, caci m-am gandit la posibilitatea unei sesiuni de autografe. Dar cum am fost nevoita sa plec inainte de incheierea evenimentului, nu am primit autografe pe cele doua carti. In schimb, inainte sa plec, mi-am cumparat cartea Committed de la un stand din incinta, cu autograful “Liz”. Cu ocazia acestei intalniri, Roy Thomson Hall a pus la vanzare un numar limitat de volume Eat, Pray, Love si Committed cu autograful autoarei. Asa ca pana la urma tot m-am ales cu autograful lui Elizabeth Gilbert.
Imi pare rau ca nu va pot arata si poze de la eveniment, dar fotografierea in sala nu a fost permisa. De asemenea, evenimentul nu a fost televizat – nu a fost prezenta nici o echipa de filmare de la nici o televiziune. Nu stiu care a fost motiovul, dar am banuit ca nu s-a fotografiat nici filmat la cererea scriitoarei.
Victoria, desi am cartile de mai mult timp, abia acum am inceput sa le citesc. O sa mai dureze pana le termin ca vin zilele dinaintea sarbatorilor de Paste si este multa treaba si in casa si in gradina.
”Commited” este cartea care la noi s-a tradus ”Si am spus da” , nu-i asa?
Da Camellia, „Committed” a fost tradusa in romana „Si am spus da”. O citesc si eu acum, si imi place foarte mult. 🙂 Chiar as putea sa spun ca imi place mai mult decat mi-a placut „Mananca, roaga-te, iubeste”.
Victoria,,, si eu n-am stiut.. As fi venit in crje, baston sau sustinuta de toata lumea..9 in 31M vut o peratie la genunchi)
Am citit Eat PrayLlove in anul aparitiei, la fel si Commited… o iubesc pentru sinceritatea ei.
Am facut cadou prietenlor mele cartea aici si in RO…. ce fericita esti ca ai fost acolo cu ea….
Victoria, am inceput sa citesc cartea. Ai fost norocoasa sa participi la un asemenea eveniment. Interesant parcurs a avut aceasta scriitoare. Se pare ca socul traumatizant din viata ei a proiectat-o pe culmile succesului. Nu a mai avut nevoie de nici un fel de mediatizare, se pare.
Cristina, eu de obicei scriu pe blog despre evenimente de acest fel care urmeaza sa aiba loc la Toronto. Am scris si despre venirea lui Elizabeth Gilbert, cu aproape o luna inainte, in acest articol:
http://victoria.revistatango.ro/2011/03/calendar-2011-%E2%80%93-evenimente-in-toronto/
Imi pare rau ca n-ai reusit sa vii desi ti-ar fi placut, dar o sa fie multe alte evenimente de acest fel in Toronto, voi scrie despre ele din timp si veti afla. 🙂
Si mie mi s-a intamplat sa ratez cateva evenimente ca am aflat prea tarziu de ele. Unul din ele a fost venirea lui Emily Giffin anul trecut la Toronto (autoarea cartilor Something Borrowed si Something Blue), cand si-a lansat cea mai recenta carte The Heart of the Matter. E o scriitoare draga mie, si imi plac foarte mult cartile ei. Dar urmeaza lansarea unei noi carti ale ei, Where We Belong, in 2011 sau 2012 (inca nu s-a stabilit data), si poate va veni la Toronto in turneu de carte. Daca va veni, voi merge neaparat la intalnirea cu scriitoarea.
Un alt eveniment la care nu am putut sa merg a fost un show de moda joia trecuta, pe 14 aprilie. Stiam despre acest eveniment, deci nu era ca am aflat prea tarziu, dar nu am reusit sa mi-l planific in agenda. Dar am fost anul acesta la alte show-uri de moda in Toronto, deci nu e capat de tara. Sunt prea multe evenimente in Toronto ca sa pot merge la toate, dar cel putin merg la unele din ele, si e ok si asa.
Sanatate multa iti doresc!
Lacramioara, ai dreptate in privinta traseului ei, caci a devenit celebra dupa ce a publicat Eat, Pray, Love. Desi a scris alte 3 carti inainte de asta, eu de exemplu nu stiam de ea, am aflat prima oara despre aceasta scriitoare odata cu mega succesul autobiografiei sale. 🙂
Victoria, inca de cand ai promis ca ai sa mergi la intalnirea cu Liz mi-am promis sa urmaresc si postarea…:) Sunt convinsa ca Liz Gilbert e o tipa carismatica…altfel nu ar fi putut prinde in capcana inimile, imaginatia si fascinatia atator cititori! Eu am deschis cartea in 2008 in decembrie (o primisem in dar de la mama) in timpul unui drum cu trenul la Bucuresti. SI m-am surprins cat de usor se citeste ( cred ca dadusem gata vreo 80 de pag in cateva ceasuri), si cat de mult rezona cu mine povestea ei, pe atunci…Adica această nemultumire existentiala din debutul cartii ( desi eu nu eram married:) care te impinge spre disperare iar apoi, bâjbâind dupa dragoste si self-confidence dupa ce cerurile se limpezesc si gasesti solutii precum si forta de a continua drumul asa cum vrei tu, se intampla lucruri cu iz de magie. A meritat pe deplin notorietatea Eat Pray Love. Iar partea cu sederea in Italia este 110% savuroasa! Trebuie totusi sa mentionez ca n-am putut urmari filmul pana la capat desi eram f curioasa sa vad povestea transpusa, cu dragalasa Julia Roberts si…sigur, the handsome Javier Bardem. N-am putut trece pur si simplu peste cele 15-20 minute de la inceput! mi s-a parut ca bagatelizeaza povestea…pe care eu as fi vazut-o altfel.
Mi-ar placea sa citesc Stern Man sau Committed in original– mai ales daca radiografiaza conceptul de casnicie…Dar pana una-alta, ne faci tu un rezumat?
Numai bine.
Cezara, mersi pentru parere. Da, poate ma hotarasc sa scriu despre cele doua carti, Committed si Stern Men, dupa ce le citesc.
draga victoria , iti scriu prima data desi te citesc de la inceput …
zambesc pentru ca esti o pamanteana norocoasa , ai intalnit -o pe liz si sunt si eu pentru ca am totul povestit aici de catre tine…
am citit „mananca , roaga -te , iubeste ” anul trecut … am vazut si filmul acum o luna … mi -au placut amandoua …
saptamana trecuta am fost la roma … de acolo am cumparat „committed” in versiunea italiana , proaspat iesita de la tipar…
in italiana , cartea a fost tradusa ” giuro che non mi sposo” ( jur ca nu ma casatoresc) , titlu care ma face sa surad … in romana e exact opusul ” si am spus da!” …
acum savurez lectura in italiana si inca de la primele randuri declar , imi place cartea asta , imi place stilul plin de umor si savoare si imi plac adevarurile pe care liz le spune atat de frumos …
imi place si ideea ambelor carti , eroina a trebuit sa treaca printr -un divort , sa se descopere pe ea insasi , sa intalneasca dragostea si apoi sa vorbeasca despre casatorie …
Chiar daca nu am cunoscut-o pe autoare si eu o vad ca pe o persoana foarte carismatica. Si calda. Ma bucur sa gasesc aici atatea ganduri frumoase despre carte. Victoria, n-am putut sa nu-mi aduc aminte de comentariile de pe blogurile romanesti legate de carte, unde isi bateau joc de cartea ei. Urat….
Si pentru mine, Eat, Pray, Love a insemnat ceva special. M-am regasit si m-am redescoperit alaturi de autoare, pe parcursul cartii. Acum am facut rost si de varianta in engleza si o s-o recitesc.
Nici eu nu am putut vedea mai mult de 30 de minute din film. E posibil ca subconstientul meu sa fi dat prea multa atentie vocilor care au spus ca e un film foarte slab. Si n-as vrea sa-mi strice amintirile placute lasate de carte.
Daniela, bine ai venit pe blog si multumesc pentru comentariu. Mi-au placut si mie atat cartea, cat si filmul. Cartea am citit-o anul trecut, iar filmul l-am vazut la inceputul acestui an.
Interesanta traducerea italiana, 🙂 chiar ca este opusul atat titlului din engelza, cat si celui din romana.
Te mai astept cu drag pe aici!
Pupici!
Americanca, ma bucur ca te-ai hotarat sa recitesti cartea, de data asta in engleza. Imi aduc aminte ca spuneai la comentariile unui alt articol de-al meu despre Eat, Pray, Love ca ai citit cartea in romana acum ceva timp, si nu mai aveai memoria proaspata ca sa scrii un articol pe acest subiect. Poate acum dupa ce o recitesti, te hotarasti sa scrii despre Eat, Pray, Love, mi-ar face placere sa-ti citesc review-ul. 🙂
Si chiar m-as risca sa te sfatuiesc sa te uiti totusi la film pana la capat, e chiar fain, eu cred ca ar trebui sa ii dai o sansa. 🙂
Salut. Imi place foarte mult cum scrii si ma gandeam te adaug in blogroll daca vrei. Dupa cum probabil stii sunt unul dintre cei mai cunoscuti bloggeri A-list asa ca vei avea mai multa expunere. In cazul in care esti de acord lasa-mi te rog mesaj pe blog si da-mi si un mail la admin@arhiblog.ro ca sa nu uit. Neaparat lasa-mi mesaj si pe blog si pe mail te rog. E gratis 😉 Multumesc.
Pingback: Victoria West » Blog Archive » Ce am facut si ce nu am facut in Toronto in ultimii 5 ani