fbpx
„Moda este trecatoare, doar stilul ramane – Coco Chanel“

Eat, Pray, Love cu Elizabeth Gilbert si Julia Roberts

de

De ziua mea am primit filmul Eat, Pray, Love in format Blue-Ray. Atunci cand a fost lansat in cinematorgrafe in august trecut, nu am reusit sa merg la cinema sa-l vad si eu, desi mi-as fi dorit. De cand mi s-a nascut copilul, nu am mai mers la cinema la fel de des ca inainte; si desi imi doream sa vad acest film, m-am consolat cu ideea ca il voi vedea acasa atunci cand va aparea pe DVD/Blue-Ray.

Din fericire, nu a trebuit sa astept prea mult. Desi in majoritatea cazurilor varianta DVD/Blue-Ray a unui film apare in magazine cam la 6 luni de la data lansarii in cinematorgrafe, in cazul filmului Eat, Pray, Love cu Julia Roberts in rolul principal a durat doar 3 luni. In noiembrie 2010 filmul era deja disponibil pe Amazon, iar in decembrie l-am primit de ziua mea.

Julia Roberts este una din actritele mele preferate inca de pe vremea (cum altfel) filmului Pretty Woman, care a devenit un clasic in cinematorgrafie. Ma incanta zambetul ei mare cu gura pana la urechi, care o face foarte simpatica, si am vazut ca si-a etalat zambetul caracteristic si in acest film (in scena cand l-a cunoscut pe David pentru prima oara, la teatru, dupa separarea de sot) – e o scumpete cand zambeste asa.

Bineinteles ca nu pot sa nu pomenesc si despre cartea pe care s-a bazat filmul. Desi a fost publicata de mult timp si o vedeam prin librarii de fiecare data cand mergeam la shopping de carte, si desi auzeam multa lume laudand-o si apreciind-o, mult timp nu am fost indeajuns de curioasa in legatura cu aceasta carte ca sa o cumpar si eu. De-abia cand am aflat de lansarea filmului vara trecuta si i-am vazut trailerul, mi-a trezit interesul si m-am hotarat sa o citesc. Cand am mers la librarie sa o cumpar, era deja disponibila in editia movie, cu Julia Roberts pe coperta mancand gelato pe o banca in Italia. Pret de o clipa am stat sa ma gandesc – sa cumpar oare prima editie, cea pe coperta careia cuvantul Eat este format din paste italiene, Pray din matanii de rugaciuni indiene, si Love din flori exotice indoneziene, sau sa cumpar editia noua, cea cu Julia pe coperta? M-am hotarat asupra editiei noi, cu Julia Roberts din film. Si, in timp ce altii mergeau deja la cinematograf sa vada filmul, eu de-abia citeam cartea. Dar in acelasi timp ma gandeam ca hei, am timp sa vad si filmul, in doar cateva luni.

Mi s-a parut o poveste frumoasa, cu un usor iz de literatura chic, chiar daca este o autobiografie si nu un roman de fictiune. Am urmarit experientele scriitoarei din timpul anului in care a facut aceasta calatorie, cand a mancat si a cautat placerea in Italia, s-a rugat si a cautat divinitatea in India, a iubit si a cautat balanta dintre cele doua in Indonezia. Partea italiana si cea indoneziana m-au incantat mai mult decat cea indiana. Nu m-am regasit neaparat in experienta ei din India, cu rugaciunile la un dumnezeu mai vag decat cel crestin ortodox caruia sunt eu obisnuita sa ma rog; cu ashramul ala, cu guru indieni, cu meditatii, cu incantatii in limba sanscrita, cu pozitii incomode demne de ioga, etc.

Filmul, la randul sau, a fost destul de fidel cartii, fara diferente majore. Sunt atat de obisnuita cu faptul ca scenaristii crampotesc continutul unei carti ecranizate, de cele mai multe ori din motive comerciale si de marketing, incat atunci cand vad un film fidel cartii care l-a inspirat mi se pare surprinzator. Numar pe degete filmele care au respectat continutul cartii ecranizate cat de cat indeaproape, asa cum s-a intamplat in cazul filmului Eat, Pray, Love. O singura scena din carte a fost modificata, mai exact detaliile scenei respective au fost simplificate – scena cand Elizabeth apeleaza la prietenii sai si strange bani pentru vindecatoarea Wayan din Indonezia, ca sa o ajute sa-si cumpere casa. In carte Wayan, dupa ce primeste banii, incearca sa o pacaleasca pe Elizabeth, in tentativa de a mai stoarce niste bani de la ea, ca nu mai voia doar casa, ci isi dorea un hotel. In film s-a renuntat la acest detaliu, si vindecatoarea indoneziana nu intarzie inceperea constructiei casei imediat ce a primit cei $18,000. Intr-un fel mi-a parut rau ca s-a renuntat la aceasta scena in film, caci chiar eram curioasa cum ar fi fost ecranizata.

Javier Bardem a jucat splendid in acest film. Prima oara l-am vazut in filmul No Country for Old Men, si mi-a displacut total din cauza rolului de killer psihopat pe care l-a jucat. Pe urma l-am vazut in Vicky Christina Barcelona, si nu l-am mai urat asa de mult. Iar in Eat, Pray, Love a fost de-a dreptul un sweetheart. Cel mai mult m-a impresionat scena in care ii spune adio fiului sau de 19 ani atunci cand acesta urmeaza sa plece pentru un nou semestru la facultate. Cati tati isi pupa fiii adulti si plang la despartire, asa cum a facut Felipe in acest film?

Dupa ce am citit cartea Eat, Pray, Love, m-am hotarat sa-mi cumpar si alte carti de Elizabeth Gilbert. Deocamdata mi-am luat Stern Men, pe care probabil o voi citi in viitorul apropiat. As vrea sa-mi mai iau si Committed: A Skeptic Makes Peace with Marriage, continuariea autobiografiei Eat, Pray, Love; o carte in care autoarea scrie despre relatia sa cu brazilianul Felipe pe care l-a cunoscut in Indonezia. Alte titluri semnate Elizabeth Gilbert sunt Pilgrims si The Last American Man.

eat pray love film cover 2010

Categorii:
carti · Filme

Comentarii

  • Ma bucur ca ai scris despre acest subiect. Mie mi-a placut foarte mult cartea. A avut multe detalii aparent nesemnificative, insa pline de inteles pentru mine. As fi vrut sa scriu despre ea, insa lectura nu imi mai este atat de proaspata in minte si nu am cartea aici. Cred ca e cam 1 an jumatate de cand am citit-o.

    Am fost tare incantata cand am auzit ca o sa apara un film, dar incantarea s-a cam stins cand am citit cronicile dupa aparitia filmului. Foarte multa lume era dezamagita, unii chiar daca nu citisera cartea. Am inteles ca Italia e prezentata cam superficial si ca s-au strecurat erori chiar in ceea ce priveste anumite feluri de mancare? Cred ca era vorba despre paste…. Toate acestea mi-au lasat un gust amar… ca sa vezi cum functioneaza autosugestia si am ramas cu impresia ca e un film slab. Nu am avut deci curaj sa ma duc la cinema, dar il am acasa si am incercat sa ma uit. Nu am ajuns prea departe, insa mie mi se pare foarte dferit de carte. E adevarat ca in 3 ore de film nu poti rezuma o carte de sute de pagini, insa mi se pare ca in film apar foarte multe detalii pe care nu le-am intalnit in carte.

    Imi place Julia Roberts ca actrita, dar nu mi se pare potrivita pentru acest rol. Ea e mai potrivita pentru roluri mai vesele, dar de femeie super puternica, care razbate prin viata fara sa se lamenteze asa mult. Eu mi-o imaginez total altfel pe Elizabeth Gilbert cea din carte.

    In orice caz, o sa-mi rezerv o dupa-masa pentru a mai da o sansa filmului si poate pana la capat o sa-mi schimb parerea.

    Am observat ca toata lumea a avut aceeasi parere despre partea cu India, ca e mai greoaie si mai putin interesanta. Am regasit totusi si acolo detalii interesante. Cred ca ar fi fost mai bine daca era redata mai pe scurt experienta din ashram….

    Te pup si astept cu nerabdare articole noi!

    Americanca 30 ianuarie 2011 7:34 Răspunde
  • Victoria, si eu, dupa ce am citit „Eat Pray Love”, am fost curioasa de toate celelalte carti ale ei, dar m-au cam dezamagit…”Ultimul barbat american” n-a fost deloc pe gustul meu, iar „Pelerinii” a fost asa si asa. N-a fost rea, dar nici stralucitoare. Alte carti nu s-au mai tradus pana acum in Romania, dar parca nici nu mai sunt asa curioasa…

    Corinas 30 ianuarie 2011 12:34 Răspunde
  • Buna Americanca, si mersi pentru parere. Prima oara si eu ma gandeam sa scriu despre carte, atunci cand am citit-o in august-septembrie; dar nu am mai apucat, si au trecut luni, si ma gandeam ca nu ar mai fi de actualitate sa scriu despre o carte pe care am citit-o de luni de zile. Dar dupa ce am vazut filmul, a fost o oportunitate sa revin la subiect si chiar ma bucur ca am avut aceasta ocazie; mi-a dat sentimentul satisfacator de „mission accomplished”. 🙂 Era un subiect care imi placea, si mi-ar fi parut rau daca l-as fi ignorat in totalitate.

    Victoria West 30 ianuarie 2011 17:00 Răspunde
  • Corina, mersi pentru mesaj. Sa vad si eu ce impresie imi vor lasa celelalte carti ale ei. O sa incep cu Stern Men, cea pe care o am deja in biblioteca; dar in acelasi timp vreau sa citesc si Committed, continuarea autobiografiei Eat, Pray, Love. N-am fost atenta daca se gaseste in librariile de aici, dar probabil este. Si in functie de ce impresii imi vor lasa aceste doua carti, o sa ma hotarasc daca le citesc si pe celelalte doua (Pilgrims si The Last American Man) mai incolo. 🙂

    Victoria West 30 ianuarie 2011 17:08 Răspunde
  • Victoria, sant curioasa cam cat ar costa o carte acolo la tine, si ce inseamna ea in economia familiei. Te intreb pentru ca mie mi se par scumpe acum cartile in Romania. Cele mai multe le-am cumparat in anii ’90 (cam 7 – 800), erau ” ieftine ca braga”, dar acum imi permit foarte rar sa mai cumpar o carte!!!
    …offf, s-au schimbat vremurile !!!

    camellia 31 ianuarie 2011 14:12 Răspunde
  • Camellia, aici cartile sunt destul de permisibile. Cartile best-seller apar de obicei in 3 editii, la cateva luni – un an distanta una de alta. Cand un autor best-seller publica o noua carte pentru prima oara, e in format hard-cover, mare, si pretul e in jur de $30. Dupa cateva luni urmeaza format „mediu”, $15-$18. Iar la alte cateva luni – paperback, sau editia mica, de buzunar, in jur de $10. Cand o carte e aparuta deja de cativa ani in librarii, o poti gasi in toate cele 3 editii, mare, medie si mica, si ai posibilitatea sa o cumperi pe cea mica si cea mai ieftina.

    De exemplu, cand am cumparat carti precum The Devil Wears Prada de Lauren Weisberger, The Da Vinci Code de Dan Brown, Confessions of a Shopaholic de Sophie Kinsella, acestea fiind mai vechi, de prin 2000-2003, deja erau dipsonibile in editiile mici, la $10.

    Cand apare o carte noua si mai ales una care a fost asteptata, librarii conteaza pe vanzari mari la editiile hard-cover, alea de $30. Si eu la fel fac, cumpar prima editie daca ma intereseaza o anumita carte, pentru ca de obicei nu am rabdare sa astept urmatoarele editii mai ieftine. Exemple: The Lost Symbol de Dan Brown, Chasing Harry Winston si Last Night at Chateau Marmont de Lauren Weisberger, sau The Twenties Girl si Mini Shopaholic de Sophie Kinsella — aceste carti le-am cumparat hard-cover, imediat ce au fost lansate in librarii.

    Am si carti format mediu, pe care mi le-am luat cand editiile mici paperback inca nu aparusera. Cu alte cuvinte, tot timpul aleg varianta mai ieftina disponibila, dar niciodata nu am rabdare sa astept urmatoarea editie mai ieftina cand imi doresc o anumita carte.

    O perioada am avut si card de fidelitate la librarie, cu 10% bonus pentru toate cartile, dar mi-a expirat de cateva luni si n-am apucat sa-l reninnoiesc. De multe ori sunt si reduceri la carti (in afara de bonusul pentru cei care au card) – 20%-30%, dar dupa ce cartea a mai stat o perioada pe rafturi.

    Ajung la librarie frecvent, cel putin o data pe luna; de obicei imi cumpar (daca e sa fac o medie) cam 5 carti pe luna.

    Victoria West 1 februarie 2011 3:29 Răspunde
  • Mie mi-a placut tare mult cartea. Filmul nu am reusit inca sa-l vad (desi il am), dar cartea mi-a placut, poate cel mai mult partea cu India.

    violet 1 februarie 2011 15:01 Răspunde
  • Am vazut filmul si am fost dezamagita pentru ca mi-a placut enorm cartea.M-am bucurat totusi de Julia Roberts si de Javier Bardem.
    Am citit curioasa fiind Pelerinii care mi-a placut asa si asa si Ultimul barbat american care vorbeste despre o alta lume care pe mine m-a fascinat.
    Astept sa mai apara si altceva de Elizabeth Gilbert.

    gdiana 3 februarie 2011 17:01 Răspunde
  • Violet, filmul e fain, sa te uiti cand ai timp, mie mi-a placut. 🙂

    Diana, asa se intampla de multe ori — sa nu iti placa asa de mult filmul, dupa ce ai citit cartea. Si mie mi s-a intamplat asta cu unele filme, ecranizari dupa carti. Alteori mi s-a intamplat sa imi placa filmul mai mult decat cartea. 🙂 Cred ca depinde viziunea regizorului de multe ori.

    Victoria West 3 februarie 2011 17:57 Răspunde
  • Hi Victoria, m-am bucurat sa citesc si perspectiva ta asupra filmului. Acum cateva luni, cand am scris pe aceasta tema, s-au starnit discutii intense- asa cum e bine si frumos:) (http://delia.revistatango.ro/page/2/)

    Delia 4 februarie 2011 15:05 Răspunde
  • Buna Delia,
    Da, mi-aduc aminte de articolul tau din octombrie despre film, l-am citit si eu atunci. 🙂

    Victoria West 5 februarie 2011 14:30 Răspunde
  • Filmul ” Eat, pray…” a fost OK. Insa cartea ” Ultimul barbat american” m-a dezamagit profund, am citit-o pana la capat tot sperand sa gasesc ceva…dar nimic…Descrierea vietii unui individ a carui scuza e ca a avut o copilarie nefericita, drept care se considera indreptatit sa faca vietile altora un calvar…

    Veritas 5 februarie 2011 22:55 Răspunde
  • Buna Veritas, si mersi pentru parere. Aud tot mai multe pareri negative despre aceasta carte, inseamna ca asa o fi, mai putin decat stralucita.

    Victoria West 8 februarie 2011 2:19 Răspunde
  • Pingback: Carti citite in 2021 (Partea II, proza) – Victoria West

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title