Ieri a fost ziua de nastere a mamei mele, ar fi implinit 68 de ani daca mai era printre noi. Mama a parasit aceasta lume acum un an si doua luni, cu putin timp inainte sa implineasca 67 de ani. Prima zi de nastere a mamei dupa disparitia ei, cea din 23 mai anul trecut, a fost una dureroasa pentru mine, caci rana din sufet inca nu se vindecase. Dar si acum, cand a mai trecut un an, durerea din suflet este la fel de mare.
Liliacul din gradina mea a inflorit, asa cum infloreste in fiecare an in preajma zilei mamei. In fecare an aveam flori de liliac in casa de ziua mamei, si anul acesta se intampla la fel. Saptamana trecuta am fost intr-o vacanta. Cand am plecat in vacanta marti seara, liliacul inca nu inflorise, dar cand am ajuns acasa duminica seara, era inflorit in gradina.
Facebook mi-a trimis ieri un reminder ca e ziua mamei, si m-a invitat sa scriu o urare pe peretele mamei. Nu ca aveam nevoie de un reminder ca a fost ziua mamei. In ultimul an de viata mama nu mai fusese activa pe Facebook. M-am uitat pe pagina ei, si ultima postare pe peretele ei era o urare de la multi ani pentru ziua ei din 2015, cu un an inainte sa ne paraseasca, din partea cuiva de pe lista ei. M-a durut sa ma uit pe peretele ei. Nu a fost nicioata o utilizatoare foarte activa pe Facebook, iar pagina ei pare acum goala si lipsita de viata. What a pun, intended or unintended.
In schimb l-am sunat pe tata, dar si pe sora mea, si am vorbit despre mama, despre ziua mamei. Le-am spus ca am flori de liliac in casa, si ca liliacul meu infloreste in fiecare an de ziua mamei, si de aceea ii spun liliacul mamei.
Ieri as fi spus „La multi ani, mama”.
Photo credit: Victoria West
