Bine v-am regasit in noul an 2016! Sper ca ati avut sarbatori nemaipomenite alaturi de cei dragi, un Craciun minunat si o noapte de revelion de vis! Eu sunt in vacanta de mai bine de o saptamana, mai am cateva zile libere „pentru lenevit”, si luni ma intorc la serviciu, pentru un nou an de lucru. De altfel, si poate ca n-o sa va vina sa credeti ca spun asta, dar deja imi este dor de job, si simt dorinta sa ma intorc la ritmul meu alert cu care sunt atat de obisnuita, si care ma face sa ma simt activa si in forma. Mai am trei zile de „chiulangeala” (ahem, doua si jumatate), si odata cu incheierea acestui sezon de sarbatori revin la birou.
Am avut sarbatori frumoase, alaturi de familia mea si prieteni. Ajunul Craciunului l-am petrecut la mine acasa, si anul acesta am fost gazda petrecerii de Craciun, cand prietenii mei s-au adunat cu mic cu mare la mine acasa, in Ajun. Au fost de toate — masa imbelsugata; bauturi fine care sa ne tina cheful la cota maxima; vizita lui Mos Craciun cu trei saci de cadouri in spate, intru suprema fericire a celor mici; bucuria de a-i vedea pe copiii nostri cum se zbenguie prin casa si se bucura de darurile primite; si bucuria noastra a tuturor, a celor 17 suflete, copii si adulti, care ne-am adunat la mine in casa de Craciun, sa avem parte de un sezon de sarbatori incarcat de fericire si voie buna. A fost cel mai frumos Craciun pe care l-am avut in ultimii ani. A fost si cel mai cald Craciun pe care l-am avut vreodata — in ziua de Ajun am avut 14 grade Celsius la Toronto, aproape ca in Tropice! 🙂 Explicatia este ca anul acesta ne bucuram de o iarna neobisnuit de blanda la Toronto, datorita curentului El Nino. Ultima oara am avut o iarna atat de blanda in 2011-2012, iar in urmatorii ani am avut niste ierni crancene aici la Toronto, asa ca niste grade cu plus in acest an de gratie nu supara pe nimeni! 🙂
Efortul pe care l-am depus inainte de petrecerea din Ajun a meritat din plin — pregatirea casei, aranjarea bradului, cumparaturile, infruntarea forfotei din oras de dinaintea Craciunului, gatitul bucatelor traditionale (printre care si sarmalele mele celebre, care au reputatia celor mai bune sarmale din intreg Toronto; prietenii mei de-abia asteapta sarbatorile in fiecare an, atat Craciunul, cat si Pastele, pentru ca stiu ca se vor infrupta din sarmalele mele care nu au seaman in tot orasul); precum si pregatirea unui spatiu generos pentru copii la nivelul mezanin al casei, unde Alex si-a adunat toate jucariile, si unde i-a invitat pe toti prietenii lui, cu varste cuprinse intre un an si patru ani, sa se joace cu muntele ala de jucarii, ca doar Alex a fost si el gazda petrcecerii, mai ales ca la 6 ani este cel mai mare copil din gasca noastra.
Cu ocazia asta, cand am pregatit acel spatiu pentru copiii care urmau sa vina la petrecere, am putut sa facem si inventarierea jucariilor lui Alex, care s-au adunat destul de multe, (cam prea) multe, atat de multe incat Alex nu mai stia de existenta multora dintre ele, caci uitase intru totul ca le avea in inventar. De cate ori nu mi-am propus sa ii iau jucarii lui Alex doar de trei ori pe an, de Craciun, de Paste si de ziua lui, dar… nu stiu cum se face ca numarul ala tot timpul depaseste trei ocazii pe an, ahem…
Tot cu ocazia acestui sezon de sarbatori am mai invatat o lectie — unele cumparaturi chiar ca trebuie facute din timp, mai pe la inceputul lui decembrie asa, si nicidecum lasate pe ultima suta de metri, cum ar fi varza murata si frunzele de vita-de-vie pentru sarmale; sau un anumit fel de malai pe care il preferam pentru mamaliguta ce acompaniaza sarmalele si care se gaseste la doar doua-trei magazine din tot Toronto, nici unul foarte aproape de adresa mea; sau suportul pentru brad, caci cel pe care il avem acum, si pe care il detinem de cativa ani, deja cedeaza, asa ca la anu’ vom avea nevoie de unul nou. Jur ca la urmatorul sezon de sarbatori, cel din 2016, ma voi organiza mai bine si voi face toate aceste cumparaturi din timp. 😀
Revenind la sarbatorile din acest an, ziua de Craciun a fost o zi linistita pentru noi trei, pe care am petrecut-o acasa. Unul din cadourile pe care Alex le-a primit in acest an de la Mos a fost un set Lego de 400 si ceva de piese. Asa ca in ziua de 25 am stat toti trei, adica eu, John si Alex, sa construim setul Lego. Ne-a luat vreo trei ore. 🙂 Zilele urmatoare au fost de asemenea linistite, in care ne-am bucurat de vacanta noastra din plin. Am mai avut musafiri, am vazut cateva filme bune, iar in rest am scris si mi-am petrecut timpul in blogosfera. Apropo de filme, una din peliculele pe care le-am vizionat a fost The Intern (Internul), cu Robert de Niro si Anne Hathaway, un film din 2015, care mi s-a parut grozav! Daca nu l-ati vazut inca, vizionati-l neaparat, o sa va placa!
Si iata ca a sosit si mult asteptata noapte dintre ani. Nu aveam nimic programat, si se prevedea sa petrecem Revelionul acasa, in fata televizorului, vey low key, doar noi trei. De altfel, asa am facut in fiecare an de cand ne-am mutat la Whitby in casa noastra, adica de patru ani incoace. Dar pe ultima suta de metri am primit o invitatie la o petrecere in oras, si ne-am hotarat sa o onoram. A fost primul Revelion pe care l-am petrecut in afara casei, de cand ne-am mutat la Whitby, si cu alta lume decat doar noi trei. 🙂 O ocazie perfecta pentru mine sa port una din rochiile mele elegante, precum si o poseta de seara pe care am primit-o de curand si care inca nu fusese scoasa la niciun eveniment special. N-am uitat nici de lenjeria rosie pentru noaptea dintre ani, un obicei pe care il am de ani de zile si despre care se spune ca aduce noroc in dragoste. 🙂
In fiecare zi Facebook imi aduce aminte ce-am facut in ziua respectiva in anii precedenti — acum un an, acum doi ani, acum trei ani, acum patru ani… acum de cand mi-am creat contul de Facebook. Una din amintirile pe care mi-o aduce Facebook astazi este o revizuire a sarbatorilor mele de iarna din 2013, nu tocmai cele mai reusite. Este un articol de pe blogul Tango pe care l-am scris acum doi ani, cand sarbatorile noastre au fost afectate de o furtuna de gheata care a ravasit atunci intreg Toronto (si pe care toronotezii inca o mai tin minte), si care m-a facut sa ma bucur doar sa am lumina si caldura in casa, mai mult nu-mi trebuia… Atunci va impartaseam ca uite nu am avut cele mai frumoase sarbatori din viata mea, din cauza furtunii de gheata mai sus invocate, dar las’ca voi avea sarbatori de iarna mai frumoase, in anii ce vor urma. Si iata ca acele sarbatori mai frumoase au venit si pentru mine in acest an! Am avut cu adevarat sarbatori superbe!
Va doresc tuturor un an nou minunat si sa realizati tot ce v-ati pus in gand.
La multi ani!
